Bancuri cu şi despre urşi…

bancuriUrsul se plimba prin pădure cu o foaie în mana. Se întâlneste cu lupul.
– Ce ai acolo ursule?
– Lista cu animalele pe care trebuie să le ucid azi.
– Vai, si nu cumva sunt si eu pe listă?
– Păi, esti la numărul 45.
– Vai, nu mă omorî, lasă-mă să mă duc la copiii mei să-i mai văd o dată si după aia poti să mă omori!
– Bine, hai. Se duc, vede lupu ce are de văzut, apoi îl omoară ursul.
După un timp, se întâlneste cu vulpea.
– Ursule ce ai acolo?
– Lista cu …
– Vai, si sunt si eu acolo?
– Da, la nr. 15.
– Ursule, nu mă ucide! Lasă-mă să îmi văd copiii, etc.
– Bine. Merge, se uită, moare si vulpea.
Mai târziu, cu iepurele:
– Ursule, ursule, ce ai acolo?
– Lista cu animalele …
– Si sunt si eu pe acolo?
– Pai, esti la nr. 3.
– AOLEU! Si nu poti să mă stergi de pe lista?…
– … Ba da.

La şcoală, ora de biologie:
– Copii, ne poate povesti cineva întâmplări deosebite cu animale?
Georgică:
– Doamna profesoară, într-o zi am plecat cu tata la pădure şi acolo am găsit lângă un copac un pui de pasăre, mic şi golaş, căzut din cuib.
L-am dus acasă, i-am făcut un cuib într-o mânecă veche de cojoc, l-am hrănit şi puiul a crescut, i-au crescut penele, era blând… Dar, toamna, glasul sălbăticiei s-a facut auzit şi puiul a zburat cu celelalte păsări spre ţările calde!
– Bravo, Georgică, într-adevăr, o poveste deosebită!
Ionel:
– Doamna profesoară, într-o zi, unchiul meu, care este pădurar, m-a luat cu el la pădure.
Acolo, într-o tăietură, lângă nişte crăci uscate, am găsit un pui mic-mic de căprioară. Eu am vrut să-l iau în braţe, să-l mângâi, dar unchiul meu nu m-a lăsat, mi-a spus că mama lui este pe aproape, nu l-a părăsit! Şi, într-adevăr, după ce ne-am ascuns, am văzut căprioara care s-a întors la pui şi împreună au plecat în codru!
– Bravo, Ionel, frumoasă povestire!
BulaBulă:
– Doamna profesoară, bunicul meu e baci la o stână şi într-o noapte, cu vreme mai închisă, cu ceaţă, o ursoaică mare a venit şi a sărit în tarla la oi!
Bunicu’ a sărit la ea, să o alunge şi atunci ursoaica s-a ridicat în douî labe şi la prins pe bunicu’ cu brăncile! Bunicu’ (nu-l cunoaşteţi pe bunicu’, da’ e un tip ca bradu’, trăit numa’ la stână!) a prins-o şi el în braţe, s-a încordat şi a trântit-o la pământ! Şi, dacă tot era la pământ, a şi f*t*t-o!!
– !?! Vai Bulă, interesant!! Aşa ceva chiar n-am auzit!!! Şi bunicul tău?!?
– E bine, are 80 de ani, e tot la stână!
– Dar ursoaica?
– Nu mai ştiu nimic de ea, da’ bunicu’ găseşte în fiecare dimineaţă, în faţa uşii de la stână ba un coşuleţ cu fragi, ba unul cu zmeură!

Sursa: cheeprey.ro

2 comentarii

  1. Musli   •  

    Raspund si eu cu un banc pe aceiasi tema despre animale :
    Iepuraşul şi ursul mergeau prin pădure. Se întîlnesc ei cu vulpea, care se mută în casă nouă.
    – Măi băieţi, nu vreţi să mă ajutaţi să mut şi eu mobila, că am să plătesc bine!
    Băieţii pun mîna la treabă şi pînă la înserat termină. Vine şi momentul plăţii. Vulpea întreabă:
    – Ei, acum ziceţi ce vreţi: o sticlă de vodcă sau jos chiloţeii?
    Stau ei şi se gîndesc şi într-un sfîrşit ursul alege sticla de vodcă. Pleacă şi, după ce beau toată sticla, printre aburii beţiei, iepuraşul zice:
    – Hîc… măi ursule… hîc, ce băiat deştept ai fost tu că… hîc… ai luat sticla de vodcă, că dacă alegeai chiloţeii ce pălăria mea făceam cu ei: mie îmi erau prea mari, ţie prea mici…

  2. Andrei   •  

    :) Era un iepure, avea tote ingredientele pentru a face 20 de clatite, dar nu avea tigae si ce zice el ursul are o tigae pe acolo, pe drum spre urs se intreaba:
    -Daca ursul imi cere 5 clatite, eu sunt mic imi ajung 10, dar daca cere 15? eu sunt mic imi ajung 5, dar daca imi cere 20?. Ajunge el la urs, bate la usa, cioc, cioc?
    Ursul: -Da iepurasule?
    Iepurele: -Auzi ursule imi bag p*** in tigaia ta!

Lasă un răspuns